Truffle Hearts – Un alt proiect pe ghiveci de flori

Posted on February 22, 2011

1



A trecut ceva vreme de cand nu ne-am mai intalnit! Ma bucur sa revin!… Sper ca va bucurati si voi!

Motivul pentru care am pastrat tacerea pentru atata timp se datoreaza preocuparilor de a-mi deschide un magazine online… stiti si voi, sa imi dau seama cum functioneaza siteul, ce strategii de marketing sa abordez si alte chestii din astea, de business…

Adevarul este ca acum inteleg cum arta si afacerile nu prea merg bine impreuna. Stiu ca sunt departe a ma numii un artist in adevaratul sens al cuvantului, dar realitatea este ca inspiratia si bucuria de a crea noi obiecte au avut de suferit cand m-am gandit la lucruri pragmatice: ce place clientilor? cat ar cheltui? o sa-mi pot recupera investitia? este viabila ca afacere?…

Acum, sa revenim la arta mozaicului.

Astazi o sa va vorbesc despre un proiect care m-a facut sa descopar lucruri noi.

Mozaicul rosu, defapt si cel portocaliu si orice alte variatii de rosu, este foarte scump si foarte dificil de gasit intr-o compozitie buna de material. Din acest motiv, am mers sa cumpar placi mai mari de ceramica pe care sa le sparg. Cand am deschis pachetul am observat ca inaltimea placilor era pur si simplu inspaimantatoare – cam 3 centimetrii.

Pentru o perioada lunga de timp nu am gasit curajul sa incerc ceva cu acest material. Cu toate astea, deoarece castigatoarea concursului de pe blogul meu de calatorii este fan al culorii rosu, am zis sa incerc (nu, nu s-a decis asupra acestei piesei la timp). Apropo, sansa sa castigati un mosaic mai este valabila – pentru cele mai multe comentarii pe acest blog, cel ce le posteaza va putea sa castige un mozaic in valoare maxima de 150 RON.

Si asa am inceput sa sparg placile mari de ceramica in bucati mai usor de manevrat, o activitate nu exact usoara cu aceste placi foarte groase. Am terminat prin a avea bucati mai mult inalte decat late… Aratau ciudat, dar nu am renuntat… In acest moment inca nu stiam daca proiectul va avea success sau nu…

Apoi, am conceput modelul si am inceput sa lucrez la el. Defapt, ideile si solutiile apareau pe parcurs singure… Asa, marginea a ajuns sa fie intentionat stramba si piesele au fost gandite cam de aceeasi forma si marime…

O alta surpriza a fost culoarea chitului. Am amestecat rosu cu negru si a rezultat un ciocolatiu delicious, care m-a inspirat asupra numelui piesei. Da, notiunile elementare e bine sa ni le amintim; altfel, pot veni ca o surpriza pentru noi – sper ca mereu placuta.🙂

Dupa ce am inceput sa chituiesc ghiveciul (ceramica absoarbe mult mai repede apa, asa ca fiti pregatiti sa indepartati excesul mai repede decat cu bucatile de mozaic din sticla), mi-am dat seama de efectul dragut pe care il are lasarea marginilor nefinisate. Arata ca niste napolitane invelite in ciocolata. Delicios!

Giveciul de flori a sfarsit prin a avea multa personalitate, ca rezultat crescand numarul de clickuri pe produsele la care faceam reclama si fiind cerut intr-un timp foarte scurt dupa ce a fost postat.

Posted in: Romana